Sunt profile acoperite și împodobite cu un strat subțire de lemn prețios (cum ar fi radica).
Profilele radica sunt exemplul tipic de profile furniruite. Caracteristica lor este de a fi acoperite cu un strat subțire de lemn de radica care are sarcina de a înfrumuseța lemnul de la bază, făcându-l să pară un produs de calitate.
Stratul subțire de lemn este numit tehnic „furnir”.
Este o tehnică folosită încă din Renaștere, când unele mobiliere din lemn masiv de calitate scăzută erau acoperite cu un strat de esențe nobile. Furnirul a fost realizat prin tăierea lemnului în plăci cu o grosime de aproximativ 5 milimetri. Apoi plăcile au fost lipite de suprafața exterioară a dulapului.
La începutul secolului al XIX-lea, odată cu introducerea mașinilor, lemnul era tăiat în foi cu grosimea de câteva zecimi de milimetru. In acest caz foaia de lemn capătă o mare elasticitate și de aceea poate fi aplicată și pe suprafețe curbate.
Furnirurile din lemn sunt folosite pentru a fi aplicate pe diverse tipuri de suporturi precum placaj, lamelare, mdf sau blocuri din lemn mai puțin nobil pentru a produce obiecte finite care au aspect asemănător lemnului masiv, dar cu costuri mai mici, rezistența mai mare la carii, lejeritate mai mare și o mai mare stabilitate.
Furnirurile sunt obținute prin diferite tehnici:
• Tăiere pe lat: Trunchiul este supus tăierei într-o direcție paralelă cu una dintre fețe
• Tăiere franceză: Trunchiul este împărțit în patru părți și fiecare sfert este feliat paralel cu raza medie a fiecărei părți
• Tăiere italiană: trunchiul este tăiat în jumătate de lună
După tăiere, lemnul este uscat în uscătoare mecanice. Unele uscătoare moderne „întind” literalmente furnirul reducându-i nervurile. Trunchiul astfel tăiat este apoi tăiat grosier pe lateral și pe cap, asamblat în pachete de 32 de coli și numerotat pachet cu pachet.
Lemnurile folosite la obținerea furnirurilor sunt mai presus de toate cele exotice și scumpe precum mahonul, lemnul de trandafir, cireșul și mai ales diversele tipuri de radica. Radica sunt obținute din rădăcinile unor copaci.
De câțiva ani există și furniruri obținute artificial care imită finisajul lemnului.
Acestea sunt adesea produse cu hârtie melaminică, care este un material format din foi de hârtie foarte subțire (în jur de o zecime de mm) impregnate cu rășină melaminică.
Furnirurile sintetice sunt folosite mai ales pentru a acoperi panourile și a le face să devină panouri „înnobilate”.
Astfel de panouri sunt adesea denumite „panouri melaminate”.
Panoul poate fi realizat din PAL, sau din lemn reciclat, placă tare, placaj sau MDF. Dezvoltarea hârtiilor melaminate din ce in ce mai realiste, cu calități remarcabile de duritate și rezistentă la zgârieturi, face ca panoul melaminat să fie utilizat pe scară largă în lumea mobilei.
Furnirurile sintetice sunt tot mai folosite și pentru furnirarea profilelor pentru rame. Avantajele furnirurilor sintetice sunt:
• Cost mult mai mic decât furnirurile din lemn autentic.
• O mai mare uniformitate in finisaj. Nu există nicio diferență de finisare între diferitele loturi de producție de profile furniruite.
• Standardizarea dimensiunilor. Furnirurile sintetice, evident, nu depind de diferitele dimensiuni ale copacului, ca în cazul furnirurilor din lemn autentic. Rezultă că toate profilele furniruite pot avea lungimea clasică de 3 metri.
• Rezistență mai mare la carii, deoarece cariile de lemn au dificultăți mai mari în a pătrunde în lemnul subiacent.
În comparație cu profilele „normale”, profilele furniruite au câteva puncte de luat în considerare și anume:
• Prețul profilelor furniruite este în medie mai mare decât al profilelor nefurnite. Suplimentul este de aproximativ 20%
• Profilele furniruite ar putea avea defectul ca furnirul care acoperă lemnul tinde să se desprindă, formând bule. Acest defect este deosebit de vizibil dacă tăierea se face cu ghilotina, deoarece în acest caz profilul este supus presiunii lamelor care presează vertical.
• Un alt defect ar putea apărea la tăierea la 45 °, în special pentru profilele plate. La unirea colțurilor furnirul, mai ales dacă este sintetic, s-ar putea „strânge” astfel încât să permită o privire asupra lemnului de dedesubt.